Moderarea comentariilor = CENZURĂ ?

Când eram la tabără, am fost contactată de un reporter de la Europa Liberă, urma să-mi expun părerea dacă trebuie sau nu moderate comentariile pe publicaţiile online. Dacă mi se adresa această întrebare cu un an în urmă, răspunsul meu ar fi fost categoric NU. Mediu online s-ar părea că e cel mai privat de îngrădiri ale libertăţii de exprimare, iar moderarea comentariului ar însemna atacul direct faţă de acest drept fundamental. Însă experienţele (nu prea plăcute) din ultima vreme ar trebuie să ne pună-n gardă, să ne facă să  fim înţelegători faţă de administratorii site-urilor care au de suferit din cauza numărului mare de mesaje cu caracter provocator şi subversiv.

Abundenţa comentariilor pe un blog este oare un indiciu de calitate?

De mai mult timp urmăresc fenomenul blogosferei din Moldova. Poate şi din acest motiv mi-am creeat blog, pentru a urmări acest fenomen din interior. Şi dacă voi ajunge vreodată şi eu să-mi susţin licenţa, cred că-mi voi alege o temă legată de circuitul informaţiilor, opiniilor, curentelor online. Ei, dar până atunci mai este, mai am de mâncat ceva mămăligă ca să ajung (şi nu oricum, dar să ajung cu bine) în anul 3, aşa că voi trece direct la tema ce mi-am ales-o pentru concurs : ” Abundenta comentariilor pe un blog este oare un indiciu de calitate? ”

Un P.S. la o săptămână extraordinară

Gata cu plaja. Cel puţin pentru anul acesta. Recunosc c-aveam aşteptări mai mari de la această reîntâlnire cu marea. M-am scăldat insuficient de mult, de bronzat nici nu mai zic, oricât n-am stat la soare, culoarea pielii a rămas aproape aceeaşi. Dar nu asta contează. Am recuperat dublu sau triplu prin oamenii ce i-am cunoscut acolo, peste 150 studenţi basarabeni din România. Cu o parte din ei ne cunoscusem şi anterior. Însă una este să te cunoşti reciproc prin conferinţele messenger şi alta e să  socializezi pe malul mării, strânşi grămăjoară, uniţi de-acelaşi cer înstelat, dar mai ales  de-aceleaşi aspiraţii.

Studenţii basarabeni din România s-au întâlnit astăzi cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu

În cadrul programului de tabere pentru etnicii români ”ARC -2009”, desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, studenţii basarabeni prezenţi  la staţiunea 2 mai  s-au întâlnit astăzi, 28 iunie, cu Ministrul Educaţiei, dna Ecaterina Andronescu.

Studenţii basarabeni din majoritatea universităţilor din România au avut posibilitatea de a afla din prima sursă răspunsurile la problemele ce-i preocupă. Majoritatea întrebărilor venite din partea studenţilor au fost legate de metodologia de admitere pentru etnicii români, cuantuumul subvenţiei pentru un student basarabean acordat de Statul Român, mobilitatea studenţilor în cadrul universităţilor din România. Deasemenea, studenţii au semnalat necesitatea unui consilier în cadrul Ministerului condus de doamna Andronescu  destinat studenţilor din R.Moldova.

era şi timpul …MARE !

Multă apă a curs pe Nistru de când n-am mai fost eu la mare. Acum după ce-am fost un an întreg o studentă (discutabil ) bună, am meritat pe deplin un pic de odihnă. Oricum, şi acum mergem la mare doar sub pretextul de “odihnă”, căci urmează să participăm alături de alţi 9 studenţi basarabeni din Suceava la o Şcoală de Vară . Am zis eu că odihna activă e cea mai bună. Oricum în ultima vreme şi vizitatori pe acest blog sunt mai puţini, aşa că nimeni nici nu-mi va simţi lipsa! Vacanţă plăcută tuturor !

Ultimul număr al revistei “Bucovina literară” ilustrat cu lucrările fotografului basareabean Alecu Reniţă

Între basarabeni şi bucovineni a existat totdeauna o legătură mai deosebită. Şi nu vorbesc doar de relaţiile dintre societăţile şi asociaţiile de cultură, dar şi de oamenii simpli. Am simţit asta din momentul în care-am venit la Suceava. Tot aici, în Bucovina, literatura basarabeană (poate mai mult decât în altă zonă a României) este căutată, citită şi apreciată.

Coperta I a revistei-”Prutul, sârmă ghimpată”,  foto:Alecu Reniţă

Încă un personaj din camera 20 a ajuns la 20 :) Felicitări!

Ştiu că voi fi înjurată de protagonista acestui articol în moment în care-l va citi. Ce să-i faci – “riscurile meseriei”, mi le asum pe deplin.

Să mai lungesc mult vorba – azi, colega mea de universiatate, facultate, specialitate, grupă, cameră…colegă de  bucurii şi nevoi(dar mai ales nevoi )…creatura asta împlineşte azi 20 ani. Eu mai am încă multă mămăligă de mâncat până a ajunge la vârsta ei, aşa că nu mă avântez în sfaturi şi recomandări. Ştie şi ea bine ce are de făcut pentru ziua de azi.

LA MULŢI ANI, dragă !  Piesa celor de la Voltaj e cea mai indicată în cazul acesta – fără griji şi fără bani (aşa dacă cei de la Minister au fost zgârciţi şi nu ne-au dat bursa întreagă pentru iunie ). Bine că n-ai griji,  fără bani nu ne mai pierdem noi! Felicitări!

blogosfera noastră cea de toate zilele

Din 130 titluri apărute pe blogosfera din Moldova, peste 50 % au subiecte politice. Şi aşa în fiecare zi. Probabil avem cea mai politizată blogosferă din lume. Mă gândesc că dacă nu se  inventa blogul unde  aveau să-şi despovăreze oamenii nervii electorali ?

Iau  2 articole (în imagine) apărute la intervalul de doar 2 minute. Primul zice că opoziţia trece în Parlament, celălalt că are puţine şanse. Zilele trecute cineva zicea că Lupu nu aderă la PD, altul era sigur de asta. Unul zice că nu trebuie 500 euro pentru a obţine viza românească, ceilalţi în cor exlamă că totuşi trebuie.  Câte articole atâtea păreri. Totuşi, bine că există, trăiască Blogosfera din Moldova şi cei care-au creeat-o !

şi telefonul meu a început să simtă campania electorală :)

Cu câteva minute în urmă am primit un sms din Moldova (un număr Moldcell ce nu-l aveam înregistrat la mine-n telefon) ce mă îndemna să votez AMN, PLDM sau PL. Tinerii au început să lucreze, fiecare cum poate încearcă să susţină opoziţia. Şi de data asta prin metode una mai ingenioasă decât alta. Nu zic că-i de rău, însă nu trebuie de epuizat resursele cu segmentul de alegători care cu siuranţă vor vota pe cine trebuie. Cu tinerii s-a lucrat îndeajuns, e nevoie de trecut din mediul online în cel offline. Mediul online a fost cucerit. Gata.

Nuştiu dacă un sms ar convinge pe cineva să-şi schimbe radical opţiunea. Poate doar pe cei indecişi. Mă bucur însă că se utilizează toate metodele posibile şi imposibile.  Cineva a jertfit 12 cenţi (cam atâta costă un sms internaţional) ca să mă convingă pe cine să votez. Tinerii speră şi luptă. De data asta un eventual eşec ar fi prea greu de suportat. Dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice. A la guerre comme a la guerre!

suntem BSR (Bursieri ai Statului Român)

De multe ori se vorbeşte că România nu susţine suficient R.Moldova. Iar acuzaţiile vin totdeauna din partea noastră, ba că nu ne dă cetăţenii atâtea cât vrem noi, ba că nu ne oferă atenţia cuvenită. O fi poate şi aşa (cel puţin eu n-am simţit asta niciodată), însă noi ne-am obişnuit până într-atâta cu postura de victimă a istoriei încât probabil a început să ne placă (foarte comodă, nu-i aşa? ).

După mine însă cel mai bun ajutor (şi investiţie de durată în acelaşi timp) sunt bursele ce le oferă Statul Român pentru tinerii din R.Moldova. Deja de câţiva ani buni mii de tineri basarabeni au împânzit centrele universitate din România, unii pentru cunoştinţe, alţii pentru experienţă, iar ceilalţi din simpla curiozitate pentru “necunoscutul de dincolo de Prut”, necunoscut alimentat doar cu puţine ştiri prinse la TV (eu am făcut parte din norocoşii ce-au prins TVR-ul în Basarabia).

Dezbatere în Senatul României “Republica Moldova- între UE şi CSI”

La invitaţia senatorului Viorel Badea, împreună cu Petru Ciolpan, preşedintele organizaţiei noastre, am participat ieri la dezbaterea “Republica Moldova-între Uniunea Europeană şi CSI” desfăşurată în Sala Avram Iancu a Senatului României la iniţiativa Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români.

Regrete de ziua lui Eminescu

M-am trezit de dimineaţă cu ideea că astăzi e Ziua lui Eminescu. Două date de 15 – ianuarie şi iunie, două zile din cele 365 ale anului când suntem aproape datori să ne-aducem aminte de Marele Poet. La Biblioteca Judeţeană din Suceava urma să aibă loc o manifestare comemorativă (am postat afişul într-un post anterior ). Erau invitaţi oaspeţi din Chişinău şi Cernăuţi: M.Cimpoi, N.Dabija, Călin Vieru, Vasile Tărâţeanu. Am zis că trebuie să fiu prezentă. N-aveam cum să ratez un aşa eveniment, chiar dacă la 10, exact când urma să se-nceapă manifestarea aveam planificat examenul la Cultură Politică şi Mentalităţi. Am mers de dimineaţă la facultate, am scris examenul, am dat prima lucrarea şi direct la Bibliotecă !

Tatăl lui Guguţă împlineşte astăzi 77 ani. Mulţi înainte!

Nu cred că există în Moldova un copil (cel puţin din generaţia mea) care n-au citit măcar o carte sau două a maestrului Spiridon Vangheli. Era 8 martie 1995. Bunelul, după tradiţia sa începea această zi cu cadourile pentru femeile sale : bunica, mama, mătuşa şi eu (eram cea mai privilegiata, primeam cadou şi de 1 iunie ). Atunci, pe când aveam 5 ani, primisem de la bunelul cartea “Isprăvile lui Guguţă”, avea coperta cartonată, foarte frumos ilustrată. Atunci am decis că voi avea biblioteca mea personală. Şi aşa şi-a fost. Pe parcursul a 14 ani mi-am îmbogăţit eu biblioteca, însă cel mai de cinste loc îl au cărţile lui Spiridon Vangheli.

Acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija şi Călin Vieru sunt aşteptaţi la Suceava la manifestarea comemorativă “Eminescu şi Bucovina”

Academia Curajului: Învaţă să filmezi!

Academia Curajului: Învaţă să filmezi!

- Eşti activ şi interesat de tot ce e nou?
- Cunoşti situaţii când cineva a fost nedrepăţit?
- Ai o camera video sau un telefon cu camera?
Atunci VINO cu NOI!

Proiectul „Un FILM în VACANŢĂ!” este destinat tinerilor

din toată ţara, care sunt activi şi dornici să înveţe a filma.

află detalii – www.video.curaj. net

un iunie “fierbinte” pentru absolvenţii liceului

Mare zarvă în ocolul politicii moldoveneşti. În PCRM cu unul mai puţin. Lupul partidul şi-l schimbă, năravul mai vedem. Declaraţii peste declaraţii, una mai dură decât alta,care vin cu ovaţii, care cu acuzaţii…numai cei din clasa 12-a sunt privaţi (norocoşii de ei) de acest teatru prostesc. Ei au BAC-ul şi asta spune tot.

ÎN MEMORIA DEPORTĂRILOR

Cei din Chişinău sunt invitaţi la vernisajul  expoziţiei “În memoria deportărilor”, care va avea loc miercuri, 10 iunie 2009, ora 15.00 la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (str. Mihail Kogălniceanu 82).

Să fi fost în Moldova cu siguranţă nu ratam aşa eveniment, mai ales că majoritatea din noi au avut bunei, străbunei care au avut de suferit în urma deportărilor. Trebuie să cinstim memoria lor…

adevăruri adevărate – le cunosc şi copii de la grădiniţă :)

Urmăriţi cu atenţie filmuleţul (mai ales la intervalul 00:13- 00:18 ),  ca să vedeţi ce generaţie tânără avem în Moldova. Îmi imaginez ce s-ar fi putut întâmpla dacă educatoarea ar fi fost procomunistă

Paradox : în Moldova e mai rentabil să fii şomer decât salariat

E cazul unui consătean de-al meu. Are aproape 60 ani şi toată viaţa a lucrat paznic la gimnaziul din sat. Copii erau foarte puţini iar cheltuielile pentru întreţinere enorme, aşa că cei de la Căuşeni au hotărât să desfiinţeze gimnaziul. Elevii care învăţau acolo au trecut la Liceul din sat (acolo unde am învăţat şi eu), iar profesorii şi restul angajaţilor – majoritatea au rămas şomeri.

Dacă eşti înregistrat la Oficiul Forţelor de Muncă, ca şomer, primeşti lunar peste 1000 lei, asta în condiţiile în care un salariat bugetar în Moldova are minim 500 lei. De când şi-a pierdut locul de muncă, omul de care vă ziceam la început  e mai mulţumit – are o indemnizaţie lunară de 1100 lei. Când lucra la gimnaziu avea doar 600 lei,  o mulţime de griji şi responsabilităţi. Nu mai bine să stai acasă şi să primeşti  aproape de 2 ori mai mult?

oamenii (omul) de care-mi este permanent dor

Niciodată n-am scris un articol atât de târziu, cu toate că sunt cam nocturnă de felul meu. După un pui de somn, aproape din intuiţie, dar şi cu ajutorul unui prieten ce avusese grijă să-mi dea de  ştire, m-am văzut în picioare, cu căştile-n  urechi, ascultând  emisiunea în reluare a lui Efim Josanu  la Vocea Basarabiei. Invitat-Aurelia Borzin, redactor-şef al revistei Clipa, un nume şi un model ce-nseamnă, cel puţin pentru mine, mult.

Studenţii basarabeni din Suceava în dialog cu Viorel Badea şi Eugen Tomac

În după-amiaza zilei de astăzi, Universitatea “Ştefan cel Mare”  a găzduit întâlnirea tinerilor basarabeni, elevi şi studenţi la instituţiile de învăţământ din Suceava cu Eugen Tomac, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei de Politică Externe în cadrul Parlamentul României .

Rău, da’ bun (povestea dragostei mele pentru Orange :) )

Când mi-am cumpărat primul telefon mobil, în Moldova existau doar două companii de telefonie mobilă: VOXTEL(uterior transformată în Orange) şi MOLDCELL (acum chiar dacă sunt mai multe, oricum preferinţele utilizatorilor au rămas aceleaşi).

Flux a deschis secţiunea de comentarii. Să aşteptăm acelaşi lucru şi din partea “Comunist”-ului şi “Moldovei Suverane” ?

Nicioadată nu mi-a fost ruşine să recunosc că citesc Moldova Suverană sau Comunist-ul. După atâtea noutăţi ce le primesc de-acasă zilnic prin intermediul site-urilor ce le urmăresc şi am înceredere, noutăţi reale care mă îngrozesc, mai am nevoie şi de un articol/două pentru distracţie, pentru a mă amăgi măcar cu ideea că în Moldova totuşi e linişte, pace, prosperitate, stabilitate şi fericire. Mai rău e să crezi în ceea ce scriu ei (cum o fac din păcate mulţi din Moldova), în rest-se poate.

Suceava a sărbătorit Ziua copilului mic al lui Băsescu :)

Coincidenţă sau ba, chiar de Ziua Copilului, după “popasul” făcut la Iaşi, fiica cea mică a lui Băsescu a ajuns şi la Suceava. Să nu fi fost Ziua Copilului şi să nu fi anunţat concertul Voltaj, nici n-aveam poate să ies din cameră. Doar că speram ca venirea EBEI în Suceava şi Sărbătoarea Zilei Copilului vor fi două evenimente separate pentru că cum se anunţase anterior unul din scopuri ar fi vizita bunicilor săi ce locuiesc aici.

Jurnalele Europei Libere

Ori de câte ori merg la Chişinău mă întorc acasă cu o geantă plină cu cărţi. Indiferent că e vorba de cadouri sau mi le cumpăr singură de la librărie. Ultima dată când fusesem la Chişinău am venit direct la Suceava, aşa că mi-am adus “bogăţiile” aici. De data asta, scriitorul şi bunul meu prieten, Andrei Burac, avusese grijă să nu mă lase fără treabă în ultima lună de şcoală. Chiar dacă e sesiune, oricum şi acum găseşti timp pentru lucruri mai interesante şi importante. Cum ar fi, de exemplu, lectura (în afara celei de la facultate, multă şi uneori nu prea folositoare )

Nu miroase a bine…(despre ultimile “noutăţi” din Transnistria)

Exact o săptămână în urmă eram în Tighina. Mulţi poate se-nfioară când aud numele acestui oraş, pentru mine însă e foarte drag, cu toate ciudăţeniile şi prostiile ce poţi să le-ntâlneşti acolo la tot pasul. Suntem de-acum obişnuiţi. Avem imunitate la toate absurdităţile autorităţilor transnistriene. O săptămână în urmă la Tighina era linişte şi pace (totdeauna apele limpezi la suprafaţă sunt tulburi în interior). Ca de obicei pe străzile oraşului am întâlinit o mulţime de oameni îmbrăcaţi milităreşte, însă asta acolo intră în normalitatea zilei, pe nimeni nu mai uimeşte.
O plancardă pe o clădire din Tighina. Traducere : Măreţie ţie, Transnistrie dragă

Poftiţi de apreciaţi (criticaţi) ! :)

I-am furat ideea lui Tudor Darie şi vin şi eu cu o piesă pe care rog s-o supuneţi judecăţii dumneavoastră. Din start vă zic că interpreta nu are studii muzicale, cântă din inimă şi doar la îndemnul inimii. De vreo 7 luni mă trezesc şi adorm cu această voce, nu că aş lăuda-o, dar, după mine, chiar cântă extraordinar, în special muzica populară, frumoasele noastre cântece populare. Nu are propriul CD şi nici propriul impresar (cum au o mulţime de “vedete” de la noi, care-au umplut youtube-ul), însă are talent şi asta spune totul.
Nu mai lungesc vorba, ascultaţi şi voi…ca să vă daţi seama câtă dreptate am
aştept comentarii/impresii/laude/critici…orice!….:)
Ascultaţi melodia AICI.

Twitter in detrimentul WordPress-ului

De cand am inceput sa folosesc contul de twitter (pana la acesta am mai avut inca 2 conturi, dar nu vedeam avantajele de ce le-as folosi), am remarcat ca wordpress-ul a devenit mai putin atractiv pentru mine. Am inceput sa postez mai rar, nu ca n-as avea ce spune, insa platforma de twitter imi ofera mult mai multe avantaje, rapiditate si comoditate. Pentru cei care inca nu stiu cu ce se mananca, twitter este o retea sociala gratuita si de microblogging.

Mesaje anticomuniste lângă chipul lui Ştefan cel Mare pe bancnotele moldoveneşti

Zilele acestea n-am prea avut acces la net. Din fericire am fost ocupată cu lucruri mult mai interesante şi utile. Şi fără mine merge internetul! Şi încă cum. Am fost surprinsa (plăcut) azi să aflu despre lansarea unei campanii de informare şi sensibilizare “Leul Anti-Comunist”. Ştiam eu că suntem un popor ingenios, dar nici chiar aşa. O idee, după mine, genială. Astfel, toţi cei care-şi manifestă dezacordul faţă de rezultatele alegerilor din aprilie şi care speră la alegeri anticipate (de data asta corecte şi democratice), sunt invitaţi să scrie cu pixul pe fiecare leu mesaje anticomuniste.

În ultimile 4 zile peste 1 500 oameni au semnat petiţia de susţinere a emisiunii TVR dedicată R.Moldova. Tu trebuie să fii următorul!

Pentru unii poate cifra de 1 500 nu spune prea multe. Mulţi dintre noi sunt reticienţi atunci când merge vorba să semnezi pentru ceva, să susţii o idee asumându-ţi responsabilitate. E ceva sedimentat în conştiinţa noastră. Ce-ar putea să mi se-ntâmple dacă apare numele meu , dacă semnez pentru ceva? Chiar şi atunci când merge vorba despre o iniţiativă apolitică şi, până la urmă, pentru binele tuturor.
În cazul petiţiei online pentru susţinerea realizării unei emisiuni TVR pentru Basarabia, din fericire, până acum, s-au găsit destui susţinători. Însă nu suficient pentru a arăta că ne pasă, că vrem să fim auziţi. Nu trebuie să rămânem indiferenţi. Semnează şi tu AICI .